matzaiala de mimoza

mai nou trebuie sa interferez cu un nou specimen de sclav: mimoza miorlaita.

mimoza este acel gen de femeie matz matz si miau miau, care vorbeste in umbra si te umple de nervi pana ajungi sa auzi ce zice, dar esti prea nervos sa mai intelegi, care parca mirolaie de fiecare data cand deschide gura.

ea este o delicata prin definitie, este ultra – sensibila si mega-simtitoare si extrem de senzoriala. poate detecta ostilitatea pe cativa km distanta si de fiecare data cand manifesti asa ceva la adresa ei, ea, taman ea, care exista tocmai ca sa fie iubita si dragalita, capata o proasta indispozitie si va face botic mic, acel botic mic taman bun de dat cu piciorusul, orice picioru, evident delicat, in el.

 mimoza miorlaita, asa zisa si Pis-Pis, este o finutza, o delicata, dar evident o mica EMO, incognito, pentru ca, traieste pentru muzica si blog, clar. nu se uita la TV, ea este genu ala ptr care a facut Ema Prisca o prezentare cu Marchez odata demult.

Pis-pis se vrea culta, da culta bine. …in ale muzicii, desigur…. asculta aia si aia pentru ca o innebunesc acordurile fine si originale, intamplator preferatele tuturor ciudatilor din grupa ei. stie toata muzica bizara si totodata delicata in acelasi timp, sa-mi fut una cate cantecele d-astea sunt.

daca simte cumva in preajma ei feromoni de ostilitate se va intzepa toata si toate cele cate gherute o avea ea ies la iveala. taria de clontz nu este mai prejos, insa cand se auto-scuza, incriminandu-se desigur ( si facandu-ma sa-mi doresc sa o plsnesc peste ochi tare si cu ura), atunci ating eu apogeul urii. mah Pis-pis du-te in puii mei si miorlaie pe alta parcelutza ca eu personal nu te inghit…pur si simplu, eshti prea delicata ca sa profesezi, in orice domeniu. eshti mult prea “psiho vreau sa fiu” ca sa te pot digera in orice moment al sclavagiului. nu castig indeajuns de mult cat sa te suport, iesi in basca ma-sii afara de la mine din birou ca-mi futzi fiecare zi.

vedea-te-as concediata!!!!