obiecte pierdute – partea 1

pierdut simtu umorului undeva in trafic cand incercam sa nu intru in ala din fata mea care imi tot punea frana in nas

pierdut rabdarea cand incercam sa ii explic unei mecdol-ferestriste ( angajata de la MC care vinde la fereastra,la fereastra, la fereastra, la fereastra, samd) ca e ok sa imi puna cafeaua mea in pahar de suc ca nu crapa, nici ea, nici paharul.

pierdut bunavointa cand incercam sa explic logic niste chestii mai mult decat logice, firesti si normale unei dude notorii si cu rezonanta puternica in cutia craniano-cerebrala.

pierdut chefu de munca rbusc subit si deodata inainte sa plec in perioada de vacantzat neuronu si nu l-am mai recapatat nici macar acum.

pierdut chefu de socializare cu toti si toate, mai ales cu Marele Proprietar.

pierdut chefu de discutat cu rabdare cu sponsorii oficiali ai plantatiei.

pierdut chefu de vazut batrani si gravide pe strada – sa stea dreacu in casa ca sunt hidosi.

clar pierdut chefu de sclavuit.

Pierderea pierderilor