provocarile de plantatie proprie

viata de sclav demisionar e frumoasa…saraca, da frumoasa!

sa fii sclav si Mare Proprietar in acelasi timp este o bivalenta extraordinara pe al carui taram nu am pasit de foarte mult timp, insa trebuie sa recunosc ca exista oaresce provocari:

- ai bani in cont da esti sarac lipit pamantului…cealalta alternativa este sa nu mai ai bani in cont pentru ca ii dai la stat si sa fii tot sarac lipit, nu,nu,nu, nu incurajam traitul legal!

- pericolul faptului ca intre tine si extragerea anumitor sume de bani relativ importante se pune doar o hartiuta, o stampila si o semnatura….tentatia este mai ceva ca a ursului la miere! ( mai ales ca acum stampila este in posesia mea)

- sa mergi la respectabila si mult prea formala institutie financiara, numita generic pastratoru de bani si sa incerci sa faci ceva, orice fara stampila la tine ( pana lu unchi-miu de la palton, nu mi-a zis nimeni ca stampila e asa, cumva, absolut musai pt orice vrei sa faci cu si la pastratoru de bani)

- sa pui fiecare bonulet si hartiuta si fituica in ordine, inainte de a fi inamanate omului care se pricepe la cifre si presteaza calcule de toate felurile la sfarsit de luna….asta dupa ce te chinuitesti sa nu le pierzi timp de o luna

- sa te auto-determini sa prestezi in conditiile in care nu e nimeni cu biciu – acesta fiind elementul primordial in conturarea conceptului de sclav pe plantatie!

- sa le explici sponsorilor tai fideli ( aka clienti) pe un ton cat mai cu geanta diplomat ca ceea ce fac ei nu e ok…fara sa lasi sa se vada faptul ca daca ii enervezi nu vor mai putea sa-ti urle triumfatori: voi vorbi cu seful tau!!!

- sa nu mai naparlesc in halu in care o fac acum!

plantatia cu probele de foc