bafta se stramuta 2

pe principiu belelelor care vin ca ciresele, numa 2 cate 2, evidenta ca bafta se stramuta trebuia sa aiba si o continuare…cum adica ce continuare, bafta se stramuta 2.

la nici o saptamana dupa ultimul eveniment mentionat in bafta se stramuta simplu, parchez aproximativ in aceeasi zona, aproximativ exact aceeasi masina, marca persoanala, albastra si draguta, insa usor molestata in urma incidentelor trecute.

clar dupa ce am parcat, aproximativ foarte regulamentar m-am indreptat spre locuri unde se consuma licorile bahice la preturi exorbitante…clar nu eu aveam de gand sa le consum, cele bahice ramaneau stict pentru smecherii de si-au tras soferi.

dupa o perioada nedeterminata de consum de non-alcohoale de toate formele si aromele diferite, ne-am returnat catre motorizarea proprietate personala.

spre deosebire de nefericirile care i se intamplau Marelui Alb (luat pe sus si mutat), Proprietatea Personala era la locul ei, insa, cumva nu mai era la fel…sprijinit de bara frontala statea senzual si extrem de nefiresc de nelalocul lui  numarul meu de inmatriculare. la o analiza mai atenta am constat ca nu doar numarul era nefiresc, ci toata fata, care arata mai sifonata decat smecherii care si-au tras sofer si au consumat alcohoale toata seara.

la fel de senzual imi sedea in stergator un biletel galben care ma anunta numarul de inmatriculare ( care pun pariu ca si acum sede la fel de firesc la locul lui) al bestiei neindemanatice care provocase sifonarea Proprietatii Personale. ..trebuie retinut ca biletul nu era din partea faptasului, ci din partea unui anonim care a hotarat sa nu se semneze si sa o dea anonima, asa ca a lasat-o anonima, intelegeti voi aluzia.

bun. pe cai si la politie cu dovezile. cu dreptatea de partea mea, m-am dus acolo tunand si fulgerand…si a fost fix ca o ejaculare precoce, mi-a murit de la intrare, de cand mi-au spus ca fara nici un martor nu am ce face…sa-mi fut una si inca una, ca am crezut ca mi s-au scurt-circuitat toti neuronii din dotare.

dupa mai multe explicatii, procese-verbale, analiza a frontalei Proprietatii Personale, noaptea fara lanterna, de catre priceputul organ, am reusit, prin metode de persuasiune care vor ramane secrete, sa aflu coordonatele locatiei bestiei neindemanatice, ca sa ii pot rupe capu, fara martori legali, a doua zi.

cu dreptatea flendurandu-mi pe sub mustati ma prezint a doua zi la adresa, avand ca insotitori si preafericitii consumatori de licori bahice din seara precedenta, cum spuneam sa rupem un cap, un gat, ceva.

si a fost fix ca o ejaculare precoce, mi-a murit la intrare toata dreptatea, in momentul in care am aflat ca bestia neindemanatica s-a mutat de acolo si ca doar documentu de legitimare i-a ramas pe acea adresa.

acum, cu dreptatea fluturandu-mi pe sub mustati ma prezint la casco, fut aiurea fransiza de fix 100 euro, platibili in RON, la cursul din ziua efectuarii platii si imi creste si asigurarea pe motiv ca cica o ard aiurea in trafic.

sa ma fut in ea de bafta ca nu se mai termina!!!!

dusmanu lu superglu

bafta se stramuta

se pare ca Marele Alb a suferit teribil cand l-am parasit, stingher si rece, pe mana Marilor Proprietari….desi usor sodomizat cred ca tare ii mai placea sa stea aciuat pe langa mine, pentru ca acum fiind el asa suferind, a stramutat tot ghinionul care l-a urmat ca o umbra pe cand il manevram io asupra masinii pe care o manevrez acum, care este proprietate persoanala….

de fapt mai multe cunostinte apropiate sustin ca nu masinile au o problema, ci eu….cica eu as fi parintele adoptiv al ghinionului…

eu, evident, refuz sa cred aceasta teorie, drept pentru care refuz sa ma duc si sa fac turul tuturor manastirilor din moldova, impreuna cu mijlocul meu de transport…

m-ai degraba l-as duce la un om d-ala din Oz sa-i faca o dezlegare scurta de argintiu viu, ca sigur i-a facut Marele Alb ceva legatorie necurata.

problema este ca de cand am parasit plantatia, masina proprietate personala a fost dusa, pentru a enspe mia oara in service spre rezolvare de diverse bube externe.

imediat cum am executat-o afara din service, una dintre rudele mele proaspete posesoare de carnet de manevrat roti, dupa ce a manevrat roti impecabil, de la Braila la Bucuresti, in fata blocului a lovit masina ei proprietate personala, de fix masina mea proprietate personala, in timp ce incerca agale sa parcheze cu spatele, uitandu-se probabil numai in fata….asta dupa ce in prealabil am refuzat cu obstinatie sa execut eu manevrele parcatoare sub pretext ca si ruda tre sa invete sa stapaneasca aceasta taina. am crapat putin de ura, clar!

la aproximativ 2 saptamani dupa aceasta isprava, in plin centru Bucurestean un bou tine mortis sa dea cu spatele…si nu asa oricum, ci fix in laterala mea. am crezut ca il omor, dar a scapat prostu de viu!

clar urmatorul nu-l vad cu ochi buni.

mamica si taticu si surioara si fratioru ghinionului

me lene de poveste

la un moment dat va trebui sa imi iau inima in canini si labele din fata la zor si sa prestez cu povestirea fenomenului de parasire a plantatiei, ceea ce echivaleaza intr-o maniera aproape sinonimica ( acu stau si dau cu gandul la cum sa evit cacofonia…n-am gasit, asa ca am filosofat ca daca o pun dupa paranteza nu va mai prindeti) cu:

- sclav demisionar

- sclav demisionar pe vreme de criza

- sclav demisionar pe vreme de criza alaturi de alti doi sclavi demisionari

- sclav demisionar pe vreme de criza alaturi de alti doi sclavi demisionari, toti trei oameni foarte importanti in firma ( cu umflatu in fulgi aferent clar)

- sclavi demisionari etichetati drept niste sclavi care umbla cu fapta

- sclavi demisionari in pericol sa fie urmariti pe mai multe fronturi: legale si ilegale

- asadar, sclavi demisionari care au dat mult cocos ( ca in: nuca de cocos) Marelui Proprietar

- sclavi demisionari in culmea extazului fericesc posibil

- sclavi demisionari care o ard aiurea la 2 ziua daca au chef

- sclavi demisionari pentru care nu mai exista inceput si sfarsit de saptamana pentru ca a doua zi nu trebuie sa-i mai vada fatuca perfect tampa a Marelui Proprietar

- sclavi demisionari care au extrem de mari sanse ca la un moment dat in existenta lor , odata ajunsi la o etate respectabila, la care aruncarea cu sacosa pe scaunul din fata, cand tu esti la usa din spate a autobuzului devine singurul sport pe care il practici, ( daca va fi nevoie sa fac asta, promit solemn ca ma apuc sa scriu poezii si sa mor) sa nu se mai infioare si sa nu mai recurgiteze orice la auzul expresiei ” Da Mama!” ( pentru ca asta e un soc peste care nu se trece asa intr-un an – doi).

cartea de munca din posesie

dulcele grai moldovenesc

desi pare greu de crezut sclavagiul meu, pana acum 4 luni avea si parti incantatoare pt creier si ficat. faptu ca prestez activitati inaltatoare pentru alcool, imi oferea nesperata ocazie de a ma delecta ( in multele nopti futute prin cluburile cu maxime fumuri) cu fine alcooale, fara a sti insa cat trebie sa muncesc chiar si pentru o sticla de apa.

de fo 4 luni incoace s-a dus pe pula si aceasta parte recreativa extrem de placuta, de altfel,  singura mea maniera de a vedea faptu ca-mi futeam noptile printre imbecili in roz, pentru ca nenea macelaru de oameni a prestat cu si despre bisturiu pe matele mele.

in aceste circumstante total sinistre s-a lasat cu obligatie complet injusta de a ma deplasa spre Iasi, ca sa dam niste cluburi de pe acolo cu moloz de nume de alcooale.

bai frate, sa moara tzaca si sandel, am dat acolo peste niste imbecili mari cat tarania aia de casa popoului. de fapt am intalnit unu dastept si ok, insa saracu a picat sub eclipsa de imbecilitate, cand l-am cunoscut pe al doilea.

omu un tzaranoi cum nu gasesti nici la mama lor, in Bamboo.

m-am intors cu scarba profunda, adanca si viscerala, dornica de o seara de discutii cu Joshua, care acum mi se pare copil de popice pe langa tzaranii aia imbecili.

anti-moldovenismu e in floare!

respect fata de necuvantatoare

politistii nu au pic de respect fata de decedati…stau la supraveghere tocmai la intrarea intr-un cimitir….chiar daca intrarea cimitirului da in plina intersectie, nu conteaza , mortii cei care nu pot protesta (  sper ca nu se intreaba vreunu’ de ce nu pot protesta ca-i dau ban de pe pagina) si nu pot cuvanta nu cred ca sunt de acord cu o astfel de fapta…parerea mea.

oricum, politistii ar trebui sa fie mai respectuosi cu cei care nu pot cuvanta si sa nu stea la panda in aceeasi intersectie din fata intrarii in cimitir, intersectie care se afla cu maxima glorie in drumul meu spre plantatie si intersectie care are si o statie de tramvai.

si, hai, daca tot s-au hotarat sa stea in intersectia de la cimitir, politistii ar putea macar sa aiba atat de putin respect fata de necuvantatoare incat sa nu opreasca oamenii care trec putin pe dupa scuarul statiei de tramvai – chiar in fata intrarii de la cimitir, pe dreapta.

si tot respectu fata de necuvantatoare ar trebui sa-i indemne sa nu tina morala bietului sclav dornic sa ajunga la parceluta lui cat mai putin in intarzierea vesnica tocmai in fata intrarii in depozitu de oase si sa-i mai si reproseze ca cica nu-i cu legalitate sa mergi pe linia de tramvai, sa depasesti coloana oprita la semafor pe dupa scuarul tramvaiului, sa treci pe rosu la primu semafor, sa eviti pietonii si sa te opresti la al doilea tot pe linia de tramvai….si toate astea pe banda 1, exact in fata cimitirului….

nu-i frumos pentru ca necuvantatoarele nu sunt obligate sa auda de acolo de sus toate muile pe care si le iau politistii aia in fiecare dimineata!!!!!

scuarul agresat si politistul molestat

cafea to go fara to go

cum sclavuiala pe plantatie nu presupune neaparat chestii logice, m-am trezit din nou intr-o zi cu o intalnire fixata in centrul centrului, la una dintre orele alea absolut infernale si mega dubioase, cand toti omuletzii bucurestiului s-au hotarat sa iasa motorizati pe strazi si sa faca haos complet.

si cum drumul a durat mai mult decat este omeneste suportabil, am virat brusc, am urcat Marele Alb intr-un copac, am luat printzesa de-o aripa si ne-am transbordat cu agilitate si viteza catre un snack attack. aici au cafea to go, cafeeeeaaaa buuuunnnnaaaa, cafea care nu trebuie ratata.

ii cer cafeaua, o astept topaind si primesc paharu cu capac anti-baut. ii spun individei sa-mi dea capacu jos ca murdaresc suprafata si asa murdara a lu Marele Alb. ea imi spune ca nu poate….da de ce, ce te impiedica, ai manutele din bomboane gumate moi sau ce? nu am capac de baut!!!!!!!!!!!!!!!!! cum nu ai capac de baut? e capacul ala pe care il pui pe pahar astfel incat sa nu te faci ca porcu cand pleci cu cafeluta ta pe strada, asa cum trebuie sa pleci dintr-un butic to go….retards!!!!! asta va e conceptu!

cafeaua care nu a vrut sa paraseasca incinta

umor de duminica

am o stare de nestare si un chef de nimic…..cam asa.

nasul bagat adanc in dos

marele proprietar iar are una din saptamanile lui de relaj absolut, cand se simte stingher si isi simte neuronul complet saracit de ocupatii intelectuale precum urlatu la niste amarati pe treaba lor.

acesta este si motivu pentru care in lipsa de chef de propriile ocupatii intelectuale, marele proprietar sta cu nasu bagat adanc in dosul parcelutelor noastre, motiv de maxime frustrari si de cautari adanci de noi ocupatii lipsite de substanta intelectuala pentru a scapa dosurile si spinarile de cicaleala creatoare de nevroze.

bagatoru de seama

obiecte pierdute – partea 1

pierdut simtu umorului undeva in trafic cand incercam sa nu intru in ala din fata mea care imi tot punea frana in nas

pierdut rabdarea cand incercam sa ii explic unei mecdol-ferestriste ( angajata de la MC care vinde la fereastra,la fereastra, la fereastra, la fereastra, samd) ca e ok sa imi puna cafeaua mea in pahar de suc ca nu crapa, nici ea, nici paharul.

pierdut bunavointa cand incercam sa explic logic niste chestii mai mult decat logice, firesti si normale unei dude notorii si cu rezonanta puternica in cutia craniano-cerebrala.

pierdut chefu de munca rbusc subit si deodata inainte sa plec in perioada de vacantzat neuronu si nu l-am mai recapatat nici macar acum.

pierdut chefu de socializare cu toti si toate, mai ales cu Marele Proprietar.

pierdut chefu de discutat cu rabdare cu sponsorii oficiali ai plantatiei.

pierdut chefu de vazut batrani si gravide pe strada – sa stea dreacu in casa ca sunt hidosi.

clar pierdut chefu de sclavuit.

Pierderea pierderilor

vacantza de pisic obosit grecesc

mi-a obosit pisicul…latra ca motanu la stele de ura si de oboseala de atata trudeala pe parcela lu plantatia…

asa ca mi-am bagat ambele cele doua picioare si concediu de somniferizat neuroni si am hotarat sa imi relaxez moleculele pe plaje cu omuleti grecesti si cu arici mici…asadar merg in grecia! mi se agita creierii de bucurie cand ma gandesc la cele trei saptamani de trudeala pe plantatie ramase pana la relajul de lenes fara posmegi..vive la concediu! vive la grecia!

motivul pentru care tara omuletzilor cu nas de vultur a fost aleasa intr-un scenariu urmator…poate dupe odihna bine meritata!

 

Cheful de nimic

frecush provocator de scarba

cand am zis in mortii ma-sii ca noul frecator de sclavuletzi venit pe baricadele clientului imi va fute orice dorinta de a face treaba si imi va omori inca din fasha orice elan creator am avut dreptate. sa imi bag toate obiectele de pe birou in curu lui, cat de ciufut poate sa fie.

frecushul creierilor este principalul lui obiect de studiu si ma cam scoate din totzi tzatzanii. am inceput sa prestam si pe parcele mai vesele decat cele din incinta inchisa a plantatiei si a fost o catastrofa monumentala.

culmea culmilor, ca desi ceea ce se intampla nu era chiar foarte vesel Molaul nu si-a ales deloc momentul sa se poarte ca un puradel razgaiat si, desi statea fata in fata cu mine, sa refuze sa mai vorbeasca cu mine.

da unde shtrampii lu coana mare te crezi mah, la gradinitza, la grupa mucoshilor…shmaf, shmaf, treci peste, poarta-te in curu meu civilizat si raspunde cand eshti intrebat!!!! si n-o chema pe shefa-ta sa ma parasti, ca-ti dau doua peste bot si ti-o intorc inzecit!

si evident ca i-am intors-o atat de rau ca ma suna sa ma intrebe detalii ca sa stie cum se scuza …..na mah, sa nu poti duce, pupa-te-as concediat!

dracii aia mari, scarbitzi si rai!!!!

P.S. dat fiind ca ii stiu adresa de mail personala si nr de telefon as putea sa ii fac cont pe hi5 si sa il trec la categoria mahar cu muuulttttii bani caut femeie de orice fel ca sa ii cumpar poshetzele, pantofiori, hainutze si farduletze din cele mai scumpe, in special cu varsta peste 45 de ani?

matzaiala de mimoza

mai nou trebuie sa interferez cu un nou specimen de sclav: mimoza miorlaita.

mimoza este acel gen de femeie matz matz si miau miau, care vorbeste in umbra si te umple de nervi pana ajungi sa auzi ce zice, dar esti prea nervos sa mai intelegi, care parca mirolaie de fiecare data cand deschide gura.

ea este o delicata prin definitie, este ultra – sensibila si mega-simtitoare si extrem de senzoriala. poate detecta ostilitatea pe cativa km distanta si de fiecare data cand manifesti asa ceva la adresa ei, ea, taman ea, care exista tocmai ca sa fie iubita si dragalita, capata o proasta indispozitie si va face botic mic, acel botic mic taman bun de dat cu piciorusul, orice picioru, evident delicat, in el.

 mimoza miorlaita, asa zisa si Pis-Pis, este o finutza, o delicata, dar evident o mica EMO, incognito, pentru ca, traieste pentru muzica si blog, clar. nu se uita la TV, ea este genu ala ptr care a facut Ema Prisca o prezentare cu Marchez odata demult.

Pis-pis se vrea culta, da culta bine. …in ale muzicii, desigur…. asculta aia si aia pentru ca o innebunesc acordurile fine si originale, intamplator preferatele tuturor ciudatilor din grupa ei. stie toata muzica bizara si totodata delicata in acelasi timp, sa-mi fut una cate cantecele d-astea sunt.

daca simte cumva in preajma ei feromoni de ostilitate se va intzepa toata si toate cele cate gherute o avea ea ies la iveala. taria de clontz nu este mai prejos, insa cand se auto-scuza, incriminandu-se desigur ( si facandu-ma sa-mi doresc sa o plsnesc peste ochi tare si cu ura), atunci ating eu apogeul urii. mah Pis-pis du-te in puii mei si miorlaie pe alta parcelutza ca eu personal nu te inghit…pur si simplu, eshti prea delicata ca sa profesezi, in orice domeniu. eshti mult prea “psiho vreau sa fiu” ca sa te pot digera in orice moment al sclavagiului. nu castig indeajuns de mult cat sa te suport, iesi in basca ma-sii afara de la mine din birou ca-mi futzi fiecare zi.

vedea-te-as concediata!!!!

cumplita veste

cumplita veste s-a abatut astazi asupra plantatiei pe care prestez si daca vestea ar fi afectat toata tarlau ar mai fi fost ashea o smecherie o shushana, da’ noooo…afecteaza parcelutza mea tampita.

gravitatea vestii, repercusiunile ei teribile asupra sortii mele si asa napastuite, implicatiile si toate alea-alea legate de cumplita veste m-au facut sa ma hiperventilez teribil sa frec ochii ca dupe somnici si evident apoi sa-mi crape creierii de ura cand mi-am dat seama ca e real, da e chiar adevarat: din toamna voi avea SI MAI MULT de sclavuit!!!!!!!!!!

cum tricou meu de EMO am ajuns in situatia asta? daca pe o raza de un kilometru e ceva de munca atunci sigur munca asta trage la mine!!! cred ca am io fatza asa mai ascutita decat a altora sau mai trista si s-or gandi totzi ca e trista ca n-am de sclavuit!!!

cand mi-am revenit cat de cat din nauceala am inceput un exercitiu de autocalmare: imi voi imagina ca noua mea cauza de sclavuiala nu exista, pana cu devine cu adevarat dureros de reala!!!

un sclav mai nou si mai performant

Moda EMO-tionatilor pe viatza

M-a luat un val de vara si mi-am luat un tricou cu un craniu pe el. Mi l-am luat cu gandu ca ceva vreme de aici inainte ala sa fie tricoul de luni, poate ma lasa dreacu si pe mine in pace lumea sa-mi odihnesc creierii dupa weekend, ca oricum lunea sucks big time. Si ma duc lunea la munca cu ceva mai multa bine-dispunere la gandu’ ca tricoul isi va face treaba si diversi inutili nu se vor mai baga in seama cu mine.

Ei bine, relaxarea s-a dus cu pluta pe Dambovita din secunda in care am auzit prima data ” da ce tricou EMO ti-ai tras”…. ce pula mea e faza asta cu EMO. Cand a aparut si de unde atat de multa valva si, si mai mult de atat, cand dracu au devenit craniile simbolul emotionatilor astia de viata? Cand au fost inlocuiti roacarii suparati cu niste mici “daca imi da mama prea multi bani de buzunar imi tai venele de deprimare”?

Plus ca probabil nu m-as fi enervat atat de tare daca EMo astia ar fi avut si ei niste principii solide. Nu ma enerveaza cum se imbraca, nu ma enerveaza cum se tund, nu-mi place sa incerc sa schimb pasaricile altora cand eu am uns tol. Ma enerveaza in schimb atata emotivitate. De  unde dreacu aduna un integrat mintal atatea emotii si sensivitati intr-un creier de 17-18 ani? Si clasica scuza cu sunt destepti si d-aia nu tine. Mai sunt destepoti si oamenii f tari care nu simt nevoia sa ia praf de pizda (tantum roza) ca sa faca tripuri in lumea celor care nu crapa de ura ca sunt deprimati.

Sa culegeti flori pe campii foarte roz mah EMO-tionatilor!!!!

P.S. si de acum in colo craniilor vor fi simbolul recalcitrantilor de luni

magaria scuzata de magarie si mai mare

desi cu rautatea sunt la catarama, exista totusi o diferenta intre aceasta si magarie…cand dai cu mucii in fasole si ai comis o magarie recunoaste in puii mei si scuza-te…ai comis-o asta e…daca nu te scuzi ptr ca simti scuza-te doar ca sa ai de ce sa ii dai celuilalt peste bot cand o va comite si el….dar nu incerca sa scuzi o magarie cu faze din ciclul auto-victimiza-m-as sau cu o magarie si mai mare…wtf????!!!!!