dragoste la prima licoare

no un lucru e cert: imi place ardealu. inca nu m-as muta din bucuresti nici sub amenintarea picaturilor de ceara fierbinte, insa ideea de a presta cu vizite in cluj la intervale regulate de timp mere de minune si ma coafeaza mai ceva ca un stilist ghei.

cluju mi s-a conturat pe sinapse ca un fel de paradis al alcooalelor bine prestate, inovative, la preturi de- si pune concurenta shtreangu si se da uta de tavan…manifest reactii cu caracter aproape sexual la o bautura numita agua ( prestata din frunze de coca) si la un amestec dibaci pe baza ei, facut de maini tinere, dar destul de pricepute, de barbat de bar.

cluju a debutat inca de joi (sclavi fara de stapani care ne aflam)  sub emblema unei activitati constructoare de echipa si s-a remarcat si printr-un program absolut bine pus la punct, extrem de responsabil: somn care incepea cand lumea ajunge pe plantatii, maxim 4 ore, sa nu ne invatam, cafea – fo 3 ore, asezonata mereu cu ceva de pe raftul de jos, pentru un plus de savoare, cum ar zice reclama. apoi urma masa la o ora decenta, 5 pm. o plimbare lejera de seara sa ne revenim dupe masa si apoi reveneam la frunzele de coca si alte minuni care tin de mixologie.

la cluj am descoperit ca shalata ( cunoscatorii vor sti ca primul a are si caciulita intoarsa in sus )) ) nu inseamna o bucata servita cu dosul palmei, ci implica rosii, castraveti si da, chiar si salata . la cluj am auzit de domnuca si domnuc si primu banc sec care a fost prea sec, desi unu sec mi-a placut intotdeauna…la cluj am aflat ca daca ti se spune spanu si te prezinti radu, asta inseamna ca sigur in buletin te cheama vasili si ca radu te prezinti doar pentru ca cineva a reusit sa te convinga ca tu nu ai fata de vasili, ci de radu. ( daca te intrebi “si spanu de unde vine?” citeste harap alb). la cluj am mers din nou la un bairam, de cand am terminat liceu. la cluj mi-am dat seama ca la fel de bine si bucurestenii pot avea accent in ochii celorlalti.

ioi ce ne-om mai distrat!

echipa construita in stil ardelenesc in vikend!

provocarile de plantatie proprie

viata de sclav demisionar e frumoasa…saraca, da frumoasa!

sa fii sclav si Mare Proprietar in acelasi timp este o bivalenta extraordinara pe al carui taram nu am pasit de foarte mult timp, insa trebuie sa recunosc ca exista oaresce provocari:

- ai bani in cont da esti sarac lipit pamantului…cealalta alternativa este sa nu mai ai bani in cont pentru ca ii dai la stat si sa fii tot sarac lipit, nu,nu,nu, nu incurajam traitul legal!

- pericolul faptului ca intre tine si extragerea anumitor sume de bani relativ importante se pune doar o hartiuta, o stampila si o semnatura….tentatia este mai ceva ca a ursului la miere! ( mai ales ca acum stampila este in posesia mea)

- sa mergi la respectabila si mult prea formala institutie financiara, numita generic pastratoru de bani si sa incerci sa faci ceva, orice fara stampila la tine ( pana lu unchi-miu de la palton, nu mi-a zis nimeni ca stampila e asa, cumva, absolut musai pt orice vrei sa faci cu si la pastratoru de bani)

- sa pui fiecare bonulet si hartiuta si fituica in ordine, inainte de a fi inamanate omului care se pricepe la cifre si presteaza calcule de toate felurile la sfarsit de luna….asta dupa ce te chinuitesti sa nu le pierzi timp de o luna

- sa te auto-determini sa prestezi in conditiile in care nu e nimeni cu biciu – acesta fiind elementul primordial in conturarea conceptului de sclav pe plantatie!

- sa le explici sponsorilor tai fideli ( aka clienti) pe un ton cat mai cu geanta diplomat ca ceea ce fac ei nu e ok…fara sa lasi sa se vada faptul ca daca ii enervezi nu vor mai putea sa-ti urle triumfatori: voi vorbi cu seful tau!!!

- sa nu mai naparlesc in halu in care o fac acum!

plantatia cu probele de foc

deochi dintre ochi

intra ieri vijelios la mine pe parcela un sclavuletz care in majoritatea timpului ( care acum odata cu criza este predominant liber) se ocupa cu a fi ipohodru….in restul timpului, majoritar liber, cand nu este ipohondru, sclavuletu’ se ocupa cu a fi isteric sau turnator ( la marele proprietar, evident). si asa ipohondru cum e el, evident ca in momentul intrarii il durea capu…dupa ce se burdusise cu o pastila de creieri, care, evident nu daduse nici un rezultat, creierii durandu-l in continuare pe sclavul ipohondru (pastila care nu era aulin, care functioneaza in 99.9 % din cazuri, pentru ca v-am spus ca sclavu e ipohodru si aulinu este un medicament clar nociv, pentru ca asa s-a spus la TV odata, necontand ca lumea il foloseste si traieste bine mersi, fara dureri de creieri si altele) a intrat vijelios la noi in birou si i-a spus ceva incet printzesei. imaginea pe care am vazut-o in secunda urmatoare: sclavu ipohondru latzit pe un scaun, cu printzesa langa el….printzesa frecandu-l de zor pe frunte cu degetele ei de printzesa ornate cu bling-bling. ce presta printzesa? presta cu si despre anti-deochi dintre ochi sau ceva de genu!

in prima faza am incercat sa-i dau cu ras domol, dar nu m-am putut abtine prea bine! acu logic, nu? cine pula te deoache pe plantatie? in fine rasu domol s-a transformat intr-o criza de ras cu lacrimi si tot tacamu si printzesa si-a uitat recitalu, drept pentru care sclavu ipohondru s-a tirat la fel de vijelios, doar ca putin mai indracit! si clar cu o durere si mai mare de creieri, cum altfel?!

acu intrebarea mea este, fiind vorba despre un ipohondru, durerea de creieri si sinapse era reala sau imaginara?

deochiul deocheat

P.S. voi cand va spune cineva ca e deochiat nu va ganditi ca ii place s-o arda cu filme porno si la tzutzu gol? va aruncati repede sa-l masati tandru intre ochi?

sfat practic de mers pe strada

 a inceput, de la inceputu anului, incet sa cad cate un …..sclav….apoi n-a stat….a mai cazut unu….apoi unu a ramas si au mai cazut inca doi.

pe principiu zboara sclavule zboara de cand am inceput anu e de rau sa te cheme Marele Proprietar la el in birou….de fapt e si mai de rau cand iti da salaru ca in cazu a cateva bucati sclavi de pe plantatia pe care prestez care si-au primit proverbialu sut in tzeasta impreuna cu plicu posesor de remuneratie….

sfatu practic de mers pe strada este sa folositi umbrela, ca nu se stie niciodata cand iti zboara un sclav in cap!

in cinstea ciotului

desi fadul ciot pe care il infaptuieste Marele Proprietar si pe care cu tupeu il numeste salariu,  se intampla la sfarsit de luna, promit solemn ca de maine ma apuc sa prestez cu si despre scalavagiu in adevaratu sens al cuvantului. azi mi-a fost prea lene, plus ca am avut jocletul ala dragutz, pe care l-am terminat…de trei ori…si a fost imperios necesar sa ma vad fizic si cu o cunostinta si imi trebuia cafea, asa ca m-am abatut si pe la Snack Attack…care apropos, iar avea cafea to go, fara to go….idioti cu barba ce sunt!

desartaciunea din lipsa de joculete!

in virtutea unui inceput in forta

pentru ca noual an a inceput cu o stare de nestare si un chef de nechef de sclavagiu in draci extrem de avansat, motiv pentru care toate posibilitatile de sclavageala scarboasa au trecut pe langa neuronii mei asa cum trece apa pe langa gasca/ratza, am hotarat ca singura sansa sa-mi recapat macar dorinta de a tolera sarcinile sclavagiste si de a le lua in considerare este sa imi stabilesc un moment bine delimitat in timp pana la care va trebui sa-mi tocesc nervii si neuronii pe la colturi. si mareata data aleasa a fost 1 mai muncitoresc, asa de ura. ca sa fie miza mai mare si impulsul mai puternic am stabilit ca aceasta va fi data la care voi purcede in flafait de aripi de avion catre paris. drept pentru care am si rezervat biletele, ca na, chef de treaba nu aveam.

dupa ce am facut toate rezervarile de rigoare am cautat sa-mi fac despre sarcinile plantatiei cu gandu ca mi-a revenit chefu….pai na, chefu venise, da am zis ca e totusi un moment bun sa incep sa planific calatoria si sa imi sprijin bostanu usor pe palme ca sa imi imaginez un pic vacantza si cat de beton va fi.

cheful de nechef si apa sambetei

si se apropie

in final se apropie….momentul in care nu vom lua prima de porc ca e criza, da primim un cozonac recompensa ptr sclavagiu, ca tampitii  si momentul in care vom avea o scutire de plantatie de la Marele Proprietar lunga-n draci, pana pe 7 ianuarie….numaratoarea inversa a inceput: MAI SUNT 3 ZILE!