pe principiu belelelor care vin ca ciresele, numa 2 cate 2, evidenta ca bafta se stramuta trebuia sa aiba si o continuare…cum adica ce continuare, bafta se stramuta 2.

la nici o saptamana dupa ultimul eveniment mentionat in bafta se stramuta simplu, parchez aproximativ in aceeasi zona, aproximativ exact aceeasi masina, marca persoanala, albastra si draguta, insa usor molestata in urma incidentelor trecute.

clar dupa ce am parcat, aproximativ foarte regulamentar m-am indreptat spre locuri unde se consuma licorile bahice la preturi exorbitante…clar nu eu aveam de gand sa le consum, cele bahice ramaneau stict pentru smecherii de si-au tras soferi.

dupa o perioada nedeterminata de consum de non-alcohoale de toate formele si aromele diferite, ne-am returnat catre motorizarea proprietate personala.

spre deosebire de nefericirile care i se intamplau Marelui Alb (luat pe sus si mutat), Proprietatea Personala era la locul ei, insa, cumva nu mai era la fel…sprijinit de bara frontala statea senzual si extrem de nefiresc de nelalocul lui  numarul meu de inmatriculare. la o analiza mai atenta am constat ca nu doar numarul era nefiresc, ci toata fata, care arata mai sifonata decat smecherii care si-au tras sofer si au consumat alcohoale toata seara.

la fel de senzual imi sedea in stergator un biletel galben care ma anunta numarul de inmatriculare ( care pun pariu ca si acum sede la fel de firesc la locul lui) al bestiei neindemanatice care provocase sifonarea Proprietatii Personale. ..trebuie retinut ca biletul nu era din partea faptasului, ci din partea unui anonim care a hotarat sa nu se semneze si sa o dea anonima, asa ca a lasat-o anonima, intelegeti voi aluzia.

bun. pe cai si la politie cu dovezile. cu dreptatea de partea mea, m-am dus acolo tunand si fulgerand…si a fost fix ca o ejaculare precoce, mi-a murit de la intrare, de cand mi-au spus ca fara nici un martor nu am ce face…sa-mi fut una si inca una, ca am crezut ca mi s-au scurt-circuitat toti neuronii din dotare.

dupa mai multe explicatii, procese-verbale, analiza a frontalei Proprietatii Personale, noaptea fara lanterna, de catre priceputul organ, am reusit, prin metode de persuasiune care vor ramane secrete, sa aflu coordonatele locatiei bestiei neindemanatice, ca sa ii pot rupe capu, fara martori legali, a doua zi.

cu dreptatea flendurandu-mi pe sub mustati ma prezint a doua zi la adresa, avand ca insotitori si preafericitii consumatori de licori bahice din seara precedenta, cum spuneam sa rupem un cap, un gat, ceva.

si a fost fix ca o ejaculare precoce, mi-a murit la intrare toata dreptatea, in momentul in care am aflat ca bestia neindemanatica s-a mutat de acolo si ca doar documentu de legitimare i-a ramas pe acea adresa.

acum, cu dreptatea fluturandu-mi pe sub mustati ma prezint la casco, fut aiurea fransiza de fix 100 euro, platibili in RON, la cursul din ziua efectuarii platii si imi creste si asigurarea pe motiv ca cica o ard aiurea in trafic.

sa ma fut in ea de bafta ca nu se mai termina!!!!

dusmanu lu superglu

cam ce fel de inteligenta poti sa ai astfel incat sa intelegi in loc de: “buna mona, ce mai faci?”,  “buna guma, niste zahar ai?” ))) si sa ramai cu impresia ca ti-a spus ca esti cu acru si ca ti-ar mai trebui ceva dulce ))

priceperea fara calorii

se pare ca Marele Alb a suferit teribil cand l-am parasit, stingher si rece, pe mana Marilor Proprietari….desi usor sodomizat cred ca tare ii mai placea sa stea aciuat pe langa mine, pentru ca acum fiind el asa suferind, a stramutat tot ghinionul care l-a urmat ca o umbra pe cand il manevram io asupra masinii pe care o manevrez acum, care este proprietate persoanala….

de fapt mai multe cunostinte apropiate sustin ca nu masinile au o problema, ci eu….cica eu as fi parintele adoptiv al ghinionului…

eu, evident, refuz sa cred aceasta teorie, drept pentru care refuz sa ma duc si sa fac turul tuturor manastirilor din moldova, impreuna cu mijlocul meu de transport…

m-ai degraba l-as duce la un om d-ala din Oz sa-i faca o dezlegare scurta de argintiu viu, ca sigur i-a facut Marele Alb ceva legatorie necurata.

problema este ca de cand am parasit plantatia, masina proprietate personala a fost dusa, pentru a enspe mia oara in service spre rezolvare de diverse bube externe.

imediat cum am executat-o afara din service, una dintre rudele mele proaspete posesoare de carnet de manevrat roti, dupa ce a manevrat roti impecabil, de la Braila la Bucuresti, in fata blocului a lovit masina ei proprietate personala, de fix masina mea proprietate personala, in timp ce incerca agale sa parcheze cu spatele, uitandu-se probabil numai in fata….asta dupa ce in prealabil am refuzat cu obstinatie sa execut eu manevrele parcatoare sub pretext ca si ruda tre sa invete sa stapaneasca aceasta taina. am crapat putin de ura, clar!

la aproximativ 2 saptamani dupa aceasta isprava, in plin centru Bucurestean un bou tine mortis sa dea cu spatele…si nu asa oricum, ci fix in laterala mea. am crezut ca il omor, dar a scapat prostu de viu!

clar urmatorul nu-l vad cu ochi buni.

mamica si taticu si surioara si fratioru ghinionului

no un lucru e cert: imi place ardealu. inca nu m-as muta din bucuresti nici sub amenintarea picaturilor de ceara fierbinte, insa ideea de a presta cu vizite in cluj la intervale regulate de timp mere de minune si ma coafeaza mai ceva ca un stilist ghei.

cluju mi s-a conturat pe sinapse ca un fel de paradis al alcooalelor bine prestate, inovative, la preturi de- si pune concurenta shtreangu si se da uta de tavan…manifest reactii cu caracter aproape sexual la o bautura numita agua ( prestata din frunze de coca) si la un amestec dibaci pe baza ei, facut de maini tinere, dar destul de pricepute, de barbat de bar.

cluju a debutat inca de joi (sclavi fara de stapani care ne aflam)  sub emblema unei activitati constructoare de echipa si s-a remarcat si printr-un program absolut bine pus la punct, extrem de responsabil: somn care incepea cand lumea ajunge pe plantatii, maxim 4 ore, sa nu ne invatam, cafea – fo 3 ore, asezonata mereu cu ceva de pe raftul de jos, pentru un plus de savoare, cum ar zice reclama. apoi urma masa la o ora decenta, 5 pm. o plimbare lejera de seara sa ne revenim dupe masa si apoi reveneam la frunzele de coca si alte minuni care tin de mixologie.

la cluj am descoperit ca shalata ( cunoscatorii vor sti ca primul a are si caciulita intoarsa in sus )) ) nu inseamna o bucata servita cu dosul palmei, ci implica rosii, castraveti si da, chiar si salata . la cluj am auzit de domnuca si domnuc si primu banc sec care a fost prea sec, desi unu sec mi-a placut intotdeauna…la cluj am aflat ca daca ti se spune spanu si te prezinti radu, asta inseamna ca sigur in buletin te cheama vasili si ca radu te prezinti doar pentru ca cineva a reusit sa te convinga ca tu nu ai fata de vasili, ci de radu. ( daca te intrebi “si spanu de unde vine?” citeste harap alb). la cluj am mers din nou la un bairam, de cand am terminat liceu. la cluj mi-am dat seama ca la fel de bine si bucurestenii pot avea accent in ochii celorlalti.

ioi ce ne-om mai distrat!

echipa construita in stil ardelenesc in vikend!

stiati ca daca paticipi la un maraton distanta pe care trebuie sa o alergi este de 40 km?

stiati ca alergatul se desfasoara urcand pe munte??? ( nu la toate, da sunt si d-astea)

stiati ca asta inseamna sa alergi continuu un timp variabil cuprins intre 6-8-9 ore?

stiati ca pentru a face asta trebuie sa si platesti???????????

pana puiului, ma duc sa-mi iau un suc si sa ma tolanesc pe canapea, incepe maratonul!

piciorusul cel conservator

viata de sclav demisionar e frumoasa…saraca, da frumoasa!

sa fii sclav si Mare Proprietar in acelasi timp este o bivalenta extraordinara pe al carui taram nu am pasit de foarte mult timp, insa trebuie sa recunosc ca exista oaresce provocari:

- ai bani in cont da esti sarac lipit pamantului…cealalta alternativa este sa nu mai ai bani in cont pentru ca ii dai la stat si sa fii tot sarac lipit, nu,nu,nu, nu incurajam traitul legal!

- pericolul faptului ca intre tine si extragerea anumitor sume de bani relativ importante se pune doar o hartiuta, o stampila si o semnatura….tentatia este mai ceva ca a ursului la miere! ( mai ales ca acum stampila este in posesia mea)

- sa mergi la respectabila si mult prea formala institutie financiara, numita generic pastratoru de bani si sa incerci sa faci ceva, orice fara stampila la tine ( pana lu unchi-miu de la palton, nu mi-a zis nimeni ca stampila e asa, cumva, absolut musai pt orice vrei sa faci cu si la pastratoru de bani)

- sa pui fiecare bonulet si hartiuta si fituica in ordine, inainte de a fi inamanate omului care se pricepe la cifre si presteaza calcule de toate felurile la sfarsit de luna….asta dupa ce te chinuitesti sa nu le pierzi timp de o luna

- sa te auto-determini sa prestezi in conditiile in care nu e nimeni cu biciu – acesta fiind elementul primordial in conturarea conceptului de sclav pe plantatie!

- sa le explici sponsorilor tai fideli ( aka clienti) pe un ton cat mai cu geanta diplomat ca ceea ce fac ei nu e ok…fara sa lasi sa se vada faptul ca daca ii enervezi nu vor mai putea sa-ti urle triumfatori: voi vorbi cu seful tau!!!

- sa nu mai naparlesc in halu in care o fac acum!

plantatia cu probele de foc

la un moment dat va trebui sa imi iau inima in canini si labele din fata la zor si sa prestez cu povestirea fenomenului de parasire a plantatiei, ceea ce echivaleaza intr-o maniera aproape sinonimica ( acu stau si dau cu gandul la cum sa evit cacofonia…n-am gasit, asa ca am filosofat ca daca o pun dupa paranteza nu va mai prindeti) cu:

- sclav demisionar

- sclav demisionar pe vreme de criza

- sclav demisionar pe vreme de criza alaturi de alti doi sclavi demisionari

- sclav demisionar pe vreme de criza alaturi de alti doi sclavi demisionari, toti trei oameni foarte importanti in firma ( cu umflatu in fulgi aferent clar)

- sclavi demisionari etichetati drept niste sclavi care umbla cu fapta

- sclavi demisionari in pericol sa fie urmariti pe mai multe fronturi: legale si ilegale

- asadar, sclavi demisionari care au dat mult cocos ( ca in: nuca de cocos) Marelui Proprietar

- sclavi demisionari in culmea extazului fericesc posibil

- sclavi demisionari care o ard aiurea la 2 ziua daca au chef

- sclavi demisionari pentru care nu mai exista inceput si sfarsit de saptamana pentru ca a doua zi nu trebuie sa-i mai vada fatuca perfect tampa a Marelui Proprietar

- sclavi demisionari care au extrem de mari sanse ca la un moment dat in existenta lor , odata ajunsi la o etate respectabila, la care aruncarea cu sacosa pe scaunul din fata, cand tu esti la usa din spate a autobuzului devine singurul sport pe care il practici, ( daca va fi nevoie sa fac asta, promit solemn ca ma apuc sa scriu poezii si sa mor) sa nu se mai infioare si sa nu mai recurgiteze orice la auzul expresiei ” Da Mama!” ( pentru ca asta e un soc peste care nu se trece asa intr-un an – doi).

cartea de munca din posesie

din ciclul “cat de blonda poti sa fii distreaza neuronii la maxim”, iata cateva din cele care au facut deja cariera, ramanand de anale, clar:

1. cunostinta in drum spre mare, in timp ce treceam pe langa niste instrumente d-alea de produc energie eoliana ( un picior inalt cu o elice in cap – nu stiu io exact cum le zice in dictionar, da macar le recunosc cand le vad) – ” Ia uite niste mori de vant!”

raspuns: mda, sigur, acu ies cozonacii calzi la baza lor, sa vezi ce coada e de Paste!

2. persoana pasionata de tortura fizica de orice natura ( uneori contra cost) – gata cu obsesia ca vorbim de sport – adica vorbim despre o persoana usor deviata care participa de buna voie si nebatuta de nimeni la mratoane, catarari pe munte, spinning si alte marsavii d-astea fizice….se lauda intr-o zi ca se simte foarte bine dupa spinning….i se raspunde cu: ” pai normal, ca acesta este efectul endorfinelor care se elibereaza in organism”

raspunsul psihopatului ( a se citi pasionatului) de sport – ce sunt alea endorfine?

raspunsul nostru al tuturor: sa nu-l pui sa se catere pe DEX?!

3. in loc public, limbaj mascat: Te rog analizeaza specimenul situat la ora unspe….acu sincer cred ca toata lumea pricepe foarte clar exact unde era acel specimen situat…mai ales ca au existat si filme care au explicat aceasta pozitionare….replica de raspuns, dupa priviri derutate in fix toate directiile posibile, inclusiv la ora 3 si la ora 5, a fost: ” bah da io nu stiu exact cum sa citesc ceasul!”. un detaliu important este faptul ca aceasta discutie nu se purta la gradinita, ci intr-un loc unde trebuie sa ai peste 18 ani ca sa poti penetra.

4. o cunostinta si-a luat papucii prin clasicul si de mare imprsie artistica mesaj: “La revedere tabara draga!” ( nu, nu stiu tot cantecelul, insa am retinut esentialul). povestesc unei alte cunostinte intamplarea, care de altfel este notabila si de povestit tuturor cunostintelor. replica a fost: “cum adica ai o cunostinta care si-a luat papuci pe care chiar scria “La revedere tabara draga?”….daca maniera de interpretare vi se pare asemanatoare cu cea de la punctul 3, doresc sa va asigur ca asemanarea nu este pur intamplatoare, respondentul fiind una si aceeasi persoana….nu dam nume, dar exista sanse sa ii regasiti la commenturi – persoana cu limnaj obscen, care incearca sa se scuz epe toate partile ))! ( de parca mai are vreo sansa sa o spele Dunarea)

neuronii dati pe spate

ochii vad, inima cere, manutzele sunt mai lipicioase ca pisicile in calduri. pai da,  pe plantatie tot ce se prinde se insuseste!!! clarrrr!!!!!!

ia sa vedem care s-a jucat de-a azi un ou maine un bou!

manutzele zburdalnice

desi pare greu de crezut sclavagiul meu, pana acum 4 luni avea si parti incantatoare pt creier si ficat. faptu ca prestez activitati inaltatoare pentru alcool, imi oferea nesperata ocazie de a ma delecta ( in multele nopti futute prin cluburile cu maxime fumuri) cu fine alcooale, fara a sti insa cat trebie sa muncesc chiar si pentru o sticla de apa.

de fo 4 luni incoace s-a dus pe pula si aceasta parte recreativa extrem de placuta, de altfel,  singura mea maniera de a vedea faptu ca-mi futeam noptile printre imbecili in roz, pentru ca nenea macelaru de oameni a prestat cu si despre bisturiu pe matele mele.

in aceste circumstante total sinistre s-a lasat cu obligatie complet injusta de a ma deplasa spre Iasi, ca sa dam niste cluburi de pe acolo cu moloz de nume de alcooale.

bai frate, sa moara tzaca si sandel, am dat acolo peste niste imbecili mari cat tarania aia de casa popoului. de fapt am intalnit unu dastept si ok, insa saracu a picat sub eclipsa de imbecilitate, cand l-am cunoscut pe al doilea.

omu un tzaranoi cum nu gasesti nici la mama lor, in Bamboo.

m-am intors cu scarba profunda, adanca si viscerala, dornica de o seara de discutii cu Joshua, care acum mi se pare copil de popice pe langa tzaranii aia imbecili.

anti-moldovenismu e in floare!